Sezonul trufelor în România

Sezonul de recoltare al trufelor care se găsesc în ţara noastră diferă foarte mult în funcţie de specia de trufe astfel:

Trufa de vara (Tuber aestivum Vitt.), se recoltează din iunie până în ianuarie, uneori se mai găseşte şi în luna februarie dar de obicei la altidudini de peste 750 m. Gleba este de culoare albă atunci când este imatură, apoi după ce începe să se maturizeze culoarea ei se transformă în culoarea gri sau chiar căprui-gălbuie. Trufa de vară este cea mai răspândită trufă din lume, are o formă sferică, uneori neregulată, cu negi piramidali, la exterior este de culoare neagră sau maronie, cu nervuri alb gălbui şi maro –deschis.

Imaginea 2_1

Trufa neagră de iarnă (Tuber brumale Vitt) se recoltează din octombrie până în februarie. Vânătoarea de trufe negre de iarnă sub zăpadă este deosebit de spectaculoasă, mai ales atunci când trufarul are şi un câine bun. Trufa neagră de iarnă poate fi găsită de la câmpie până la munte, în păduri de foioase dar şi de răşinoase (pin negru). Trufa neagră de iarnă reprezintă cam 8-12% din cantitatea de trufe recoltată anual în România. Trufa neagră de iarnă ca valoare gastronomică, se situează între trufa neagră de vară (Tuber aestivum Vitt) şi trufa franceză (Tuber melanosporum Vitt).

brumale

Trufa cu spori mari (Tuber maccrosporum Vitt) se recoltează din septembrie până în decembrie. Trufa cu spori mari mai este cunoscută şi sub numele de trufa usturoiata, datorită gustului său asemănător cu cel al usturoiului. Are o valoare gastronomică mare, fiind o trufă la mare căutare. Datorită faptului că producţia este mică şi inconstantă se valorifică destul de greu. Parfumul acestei trufe este asemănător cu cel al trufei albe de Italia. Este o specie foarte pretenţioasă la condiţiile climatice şi de sol.

Trufa albă de Piemont (Tuber magnatum Pico) se recoltează din octombrie până în decembrie. Din cele peste 100 de specii de trufe care cresc in Europa, trufa alba este cea mai scumpă şi cea mai valoroasa dintre toate, fiind supranumită şi regina trufelor. Comparativ cu celelalte specii, trufa albă creşte la adâncimi mai mari, decât acestea, uneori putând fi găsită chiar la adâncimea de 30-40 cm. Vegetează pe soluri bogate în humus, bine drenate şi bine aerisite, soluri cu p-H-ul cuprins între 7-8,5, sau uneori chiar mai mare. Preferă cu precădere solurile aluvionare, aflate în apropierea râurilor de câmpie. Solul ideal este cel calcaros, bine drenat şi bine aerisit, umed în majoritatea timpului din an, bogat în substanţe minerale ( calciu, fosfor, fier, potasiu). În ţara noastră trufa albă de Italia poate fi găsită în sudul şi sud vestul ţării, dar numai în anii când aceasta beneficiază de cele mai adecvate condiţii climatice.

trufa cu oul

Trufa mesenterică (Tuber mesentericumVitt) se recoltează din septembrie până în decembrie. Trufa mesenterică are 2-6 cm, fiind uneori de mărimea unui ou. Este de culoare neagră-albăstruie cu un miros pronunţat de bitum, după unii cu miros fenolic, după alţii de migdale amare. De obicei are o cavitate la bază care intră destul de adânc în trufă, seamănă cu un rinichi în secţiune transversală. Aroma trufei mesenterice persistă chiar şi după gătit. Trufa mesenterică apare de obicei în luna septembrie şi poate fi culeasă până în luna decembrie-ianuarie.

mesentericum

Trufa albă porcească (Choiromyces meandriformis) se recoltează din septembrie până în decembrie. Trufa porcească nu face parte din genul tuber. Are forma unui bulb neregulat, cu suprafaţa netedă, alb-gălbuie sau galben-maronie, nervura ghebei are aspect marmorat. Culoarea iniţială se schimbă, de la alb transformându-se treptat în maronie-deschis sau galben-ruginiu. La maturitate trufa porcească are gust de caşcaval, porumb fiert, cartof crud.Specialiştii în nutriţie nu recomandă consumarea trufei porceşti în stare crudă din cauza acidităţii sale. Habitatul trufei porceşti se situează în arboretele de salcâm, de carpen, dar şi în păduri de răşinoase de molid, în soluri cu aciditate ridicată

imaginea 9

Trufa scobită (Tuber excavatum Vitt) se recoltează din luna mai până în ianuarie. Trufa scobită este puţin pretenţioasă faţă de sol, motiv pentru care poate fi recoltată cam în toate ţările lumii. Nu este o trufă toxică aşa cum sugerează unii, este comestibilă însă nu are o valoare gastronomică comparabilă cu celelalte trufe. Dimensiunile acestei trufe sunt cuprinse între 2 şi 5 cm. Trufa scobită este de culoare maronie-gălbuie, are coaja netedă, dar, ce este caracteristic acestei trufe sunt una sau mai multe scobituri, cavităţi, (găuri), de unde şi numele.

Imaginea 10

 

Advertisements

About trufe si ciuperci

Natura si padurea sunt pasiunea mea . In acest sens am scris "Ghidul culegătorului de trufe" care se adresează în primul rând persoanelor ce doresc să devină culegători de trufe, culegătorilor începători dar şi celor cu experienţă în domeniu. Consider că această carte este utilă tuturor oamenilor care iubesc natura şi animalele, drumeţiile prin păduri, dar şi acelora care privesc recoltarea trufelor ca hobby sau ca afacere. Cartea este bogat ilustrată, cuprinde capitole încă netratate în nicio altă carte despre trufe şi este inspirată din activitatea de culegător de trufe profesionist cu o experienţă în domeniu de peste un deceniu a autorului.
This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s